SUNTETI AICI
ACASA > Inedit din tenis > Terenul Fanilor, la serviciu Andreea, care scrie despre un jucător “urât, dar totuşi atrăgător”: Nikolai Davydenko

Terenul Fanilor, la serviciu Andreea, care scrie despre un jucător “urât, dar totuşi atrăgător”: Nikolai Davydenko


Nikolai Davydenko

În Terenul Fanilor revine Andreea. Cu un text scris în nota caracteristică, despre un jucător pe care, veţi vedea, îl caracterizează într-un mod foarte original.

Înainte de asta, o să vă reamintesc că dacă doriţi să scrieţi în rubrica Terenul Fanilor, îmi puteţi trimite textele pe adresa de mail contact@doartenis.ro sau prin mesaj privat pe pagina de Facebook, www.facebook.com/doartenis
“Ma uitam azi la el si ma gandeam din punctul de vedere al unei femei: “Doamne, ce barbat urat!”
Serios, se spune ca un barbat trebuie sa fie putin mai frumos ca dracul, dar el este chiar urat, chelios, slabanog, nu tu ochi frumosi, corp de manechin, inalt sau bine facut, plete sau mai stiu eu ce trasaturi frumoase care sa atraga atentia unei femei sau televiziunilor. Probabil ca asta trebuie sa fie si cauza pentru care atata timp nu a evoluat pe terenul central al unui turneu de Mare Slem decat daca ajungea macar in semifinale.
Nu era nici ca Roger, elegant si imbracat mereu ca la o prezentare de moda, asortat in culorile terenului, nu era nici ca Rafa, cu pletele in vant, agitat tot timpul, cu pumniii stransi, sexos, tipul macho-man, nu era nici macar ca Djok care sa atraga mereu atentia prin spectacolul haios pe care il face de fiecare data.

Pana in semifinale putea sa faca el meciul meciurilor ca era intotdeauna programat pe terenurile secundare, si asta probabil pentru ca nu era considerat un jucator spectaculos. Jocul lui nu este poate intr-adevar cel mai spectaculos, dar este  exact ca al unui metronom, este precis, agresiv, consistent, are lovituri fulgeratoare si o viteza de executie de te ameteste. Este, sau mai bine zis era,  cel mai activ jucator din circuit, cu turneele cele mai multe disputate, alerga fara sa oboseasca ore in sir, aproape ca il uitasem de cand nu il mai vazusem.

A avut aproape de fiecare data ghinionul sa dea peste Roger in turneele de Mare Slem, altfel poate ar fi reusit ceva mai mult decat semifinale si chiar ar fi meritat. A avut de toate pana la varsta de aproape 32 de ani cati are acum, si trofee, si caderi in clasament, si fair play si acuzatii de non combat, a avut – si asta am vazut azi ca inca mai are – o determinare in joc pe care la putini jucatori am vazut-o, are de asemenea o incredere foarte mare in el si nu cedeaza absolut deloc, este exact tipul ala de rus incapatanat.
Sunt convinsa ca v-ati dat seama despre cine am vorbit. Este vorba de cel care in 2006, cand ocupa locul 3 in clasamentul mondial, spunea intr-o declaratie : “Eu ma consider nr.1 mondial, pentru ca Roger si Rafa nu sunt de pe aceasta planeta!”: NIKOLAY DAVYDENKO
Nu multa lume l-a iubit in mod deosebit, tocmai pentru ca nu a atras niciodata atentia, dar este unul dintre jucatorii al carui joc va disparea odata cu generatia din care face parte, este printre putinii care au reusit sa imbine utilul cu placutul, sa fie si jucator de super clasa si sa aiba si o viata de familie reusita in ciuda aspectului fizic mai putin placut, o sotie frumoasa si mai recent o fetita de nici un anisor.

Toata lumea vorbeste despre Roger, Rafa, Nole, Andy, ei sunt de actualitate, intr-adevar, ei sunt in centrul atentiei la conferintele de presa, la actiuni promotionale (nu l-am vazut de ex pe Davydenko sa lanseze oficial circuitul cum i-am vazut ani la rand pe cei enumerati mai sus) dar azi il vedeam pe la Doha si mi-am adus aminte ce meciuri memorabile am vazut cu el, prin ce emotii m-a trecut la Roland Garros si US Open cand a jucat cu Roger, seturile castigate de Roger la tiebreak, dupa ce Davydenko avusese break, sau cum trageam cu ochiul la meciul lui impotriva lui Gilles Muller in 2008 la New York – se juca in acelasi timp cu Roger-Andreev, sau cat m-am bucurat la Turneul al Campionilor in 2009, cand, dupa ce mi l-a batut pe Roger in semifinale, a reusit sa castige turneul (cea mai mare reusita a lui in cariera), sau cat m-am consumat ca mi l-a batut pe Andrei in finala la Poertschach, sau cum nu mi-a venit sa cred ca in turneul de aici de la Doha din 2010 a reusit sa ii bata la rand pe Roger in semifinale si pe Rafa in finala, dupa ce spaniolul luase primul set la zero. Da, il cam uitasem pe Davydenko, si, asa, urat cum e el, si poate nespectaculos, as vrea sa mai joace cativa ani, mie cel putin imi place.

I-as ura, daca as avea posibilitate, un an 2013 reusit din toate punctele de vedere, cu multa sanatate si tot atata determinare cu cata ne-a obisnuit.

TinaR - VIP

CITEȘTE ȘI:  TERENUL FANILOR, la serviciu Radu: Monica Niculescu - A treia oară (poate) e cu noroc

5 thoughts on “Terenul Fanilor, la serviciu Andreea, care scrie despre un jucător “urât, dar totuşi atrăgător”: Nikolai Davydenko

  1. Felicitari Andreea, nu as mai avea nimic de adaugat la acest superb articol!Deci aveam dreptate cand spuneam ca fara cei ca tine, tenisul ar fi mai sarac!

Leave a Reply

Top