În Terenul Fanilor îi urez bun venit lui Marcu Czentye. Care scrie despre înfrângerea de azi a Simonei Halep. Un text care merită citit, vă asigur.

„Forehandul meu nu a funcționat prea bine azi”, au fost cuvintele Simonei Halep după victoria în fața Karinei Knapp, din primul tur al Australian Open, ediția 2015. Din nefericire pentru ea și pentru suporterii săi, cuvintele celei mai bune sportive românce au fost pline de adevăr și în ziua de astăzi, când tenismena de doar 23 de ani s-a văzut nevoită să părăsească competiția în aceeași fază ca și în anul precedent, pe aceeași arenă și în același mod dezamăgitor și sec.

În aceste momente, există o sumedenie de persoane mai experte și mai puțin pricepute la tenis care țin morțiș să își transmită propriile opinii referitoare primului sfert de finală al tabloului feminin. În timp ce unii vor și se pot umfla-n pene, spunând : „v-am spus eu ! Când dă de un adversar mai bun clachează ! Nu e de top 3 !”, vreau să cred că majoritatea susținătorilor Simonei își revarsă nemulțumirile doar pentru că se așteptau la mult mai mult, ținând cont de contextul recent, și anume performanțele remarcabile de la Turneul Campioanelor.

Că veni vorba de context, acest cuvânt joacă un rol imens în sport, industrie de la care tenisul nu face excepție. Câștigătoare a turneului de la Shenzen și proaspăt trecută de o problemă medicală minoră, gastroenterită, Simona Halep a sosit la Melbourne cu intenția de a-și refuza orice gând al presiunii, declarând că vrea doar să vadă cât de departe poate ajunge și câte meciuri poate câștiga. Au urmat, deci, patru tururi în care constănțeanca a oscilat jocurile mai puțin impresionante (vs. Knapp și vs. Mattek-Sands) cu cele îndeajuns de mulțumitoare (vs. Gajdosova și vs. Wickmayer), fiind capabilă să se numere între ultimele 8 concurente rămase în cursă, în ciuda unui joc sub așteptări. Așadar contextul o arăta pe Simona pregătită atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.

Aprofundând contextul, se poate observa că Simona a reușit să își ridice nivelul de joc în partidele disputate în sesiunea de seară. Coincidență sau nu, pasul greșit din sferturi a avut loc în sesiunea de zi. Nedorindu-mi să inventez o nouă teorie, trebuie menționat că Halep a izbutit rezultate ieșite din comun și pe timp de zi, în capitala tenisului australian, primul și cel mai concludent exemplu ce îmi vine în minte fiind succesul cu 6-0 în setul decisiv din optimile AO 2014, cu Jankovic. Interesante (sau ciudate) rămân declarațiile numărului 3 WTA, care nu o dată a comunicat că preferă mai degrabă să joace sub razele puternice ale Soarelui decât în lumina artificială a nocturnei.

În diminuata rază de acțiune a soarelui, Simona nu și-a găsit ritmul, a intrat devreme în jocul adversarei și, fără reușită, a încercat să se elibereze din ghearele mirajului unei semifinale dintr-o zi de joi în care întreaga Românie ar fi așteptat o primă înfrângere administrată Mariei Sharapova. Serviciul și forehandul au fost departe de parametri optimi, astfel pe fondul unor jocuri anterioare insuficient de solide, Halep a arătat cea mai pală fațetă a sa, cedând într-un sfert de finală în care a fost, pur și simplu, mai slabă decât Ekaterina. Strict din punct de vedere sportiv, Simona a eșuat în a atinge nivelul fizico-psihic impus de adversara sa. Însă, apăsând butonul ”zoom out”, este surprinzătoare izbânda sa de a-și apăra punctele de anul trecut fără a confirma jocul măreț de la Roland Garros.

Știu că acum acest fapt nu încălzește pe nimeni, dar dă de gândit și vine în sprijinul tuturor celor care cred cu adevărat că Simona Halep poate deveni în viitor câștigătoare de grand-slam și, de ce nu, număr 1 mondial.

Până să devină deținătoare a unuia dintre cele mari 4 trofee, finalista de la Paris are responsabilitatea de a se ocupa de situațiile asemănătoare celei de azi. „Am avut un antrenament foarte bun de dimineață, dar poate am fost prea încordată înainte de a începe meciul.” Încordată. Tensionată, poate chiar crispată și emoționată. Îndrăznesc să spun emoționată fiindcă după insuccesul administrat de Cibulkova în sferturile AO 2014, Simona Halep declara că fusese copleșită de miza partidei. În mare măsură, înfrângerile cu Dominika și Ekaterina au semănat una cu cealaltă, ambele adversare jucând expeditiv, în conformitate cu planul de joc prestabilit, în timp ce de partea opusă a fileului, Simona părea confuză, lipsită de luciditate și de dorința unei lupte aprige.

Încheind o zi nefastă, vestea bună este că Simona deja a dat pagina și este dispusă să învețe din greșeli. „Mi-am pierdut concentrarea, n-am simțit deloc jocul. DAR MERGEM ÎNAINTE.” În ciuda diverselor opinii cu privire la acest meci, suporterii tenisului românesc își doresc și așteaptă că această zi de 27 ianuarie 2015 să fie răzbunată, poate chiar în luna mai a acestui an. (Da, acolo, pe zgura cea roșiatică). Până atunci, nu trebuie uitate performanțele românilor de la acest Australian Open, în care, din fericire, Florin Mergea și Horia Tecău sunt încă implicați. Irina Begu și Marius Copil au fost surprizele plăcute ale acestei luni, care a indicat că tenisul românesc stă să își atingă apogeul. Poate chiar în mai.