Simona Halep a participat azi, alături de Ion Țiriac, Ilie Năstase, Andrei Pavel și George Cosac, la o conferință de presă organizată cu scopul de a prezenta încercările oamenilor din tenis de a readuce Arenele BNR în folosul acestui sport.
În continuare vă invit să vedeți mai multe imagini de la această conferință de presă, fotografii făcute de mine azi, înaintea sau în timpul evenimentului. Ele vor intercalate printre declarațiile participanților. După cum veți vedea, sunt câteva poze cu Simona cu zâmbetul pe buze și m-am bucurat să o văd din nou așa.
“Sunt tristă din acest punct de vedere. Am jucat în 2014 pe central şi a chiar fost o atmosferă deosebită, foarte mulţi oameni au venit, tribunele au fost pline. Am jucat în 2016 turneul şi am jucat pe un teren improvizat, pe o arenă centrală improvizată şi nu au mai fost atât de mulţi oameni, atmosfera nu a fost nici pe departe la fel. Tot ce îmi doresc este să avem un teren central, unde să jucăm şi Fed Cup şi sunt sigură că şi fetele vor asta. Publicul ne ajută întotdeauna şi ar fi o atmsoferă cum avem şi la Cluj, când jucăm, de 8.000 de oameni. Mi-aş dori foarte mult să avem acest teren şi să facem din nou turneul pe acel teren şi să jucăm cu foarte mulţi susţinători. Este frumos şi, după cum vedem cu toţii, mulţi copii vin la tenis. Ar fi păcat să pierdem acest turneu”, a declarat Simona Halep.
Liderul tenisului feminin, care se numără printre semnatarii petiției pentru reincluderea în circuitul sportiv public naţional şi internaţional a Arenelor de Tenis „Progresul”, s-a întâlnit, luni, cu premierul Tudose, căruia i-a transmis dorinţa ei. “Luni am fost la domnul prim-ministru. Am fost de faţă la discuţie, mi-am spus dorinţa, să avem un teren central destul de mare, ca să aducem mulţi oameni la tenis. Şi dânsul îşi doreşte şi sper să se facă”, a afirmat Simona.
Alături de Halep, au mai semnat petiția: Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Andrei Pavel, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză şi George Cosac. Semnatarii cer ca autorităţile să ”reia în deplină folosinţă Arenele de Tenis şi să le încredinţeze, pe cale legală, unei autorităţi, entităţi sau organizaţii care poate realiza investiţiile necesare reintroducerii acestora în circuitul sportiv public naţional şi internaţional”. Solicitarea este adresată Guvernului României, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Finanţelor Publice.
Andrei Pavel este unul dintre jucătorii care au scris istorie în Cupa Davis pe Arenele BNR după revoluție – cred că toți cei care l-am văzut în meciurile de legendă pe care le-a câștigat suntem de acord că avea o energie cu totul specială în acele partide, în care dădea mai mult de 100%, dacă îmi e permisă expresia. Și el și-a exprimat speranța că va reuși să vadă din nou Arenele BNR în slujba tenisului. ”Eu am jucat mai multe meciuri decât a jucat Simona pe terenul central, multe Cupe Davis. În anii 90 am jucat prima Cupă Davis pe terenul central, aveam 16 ani, am jucat concursuri la Bucureşti în fiecare an, am trăit nenumărate momente de neuitat din partea publicului românesc şi acel loc a fost casa tenisului şi ne dorim cu toţii să rămână. Sper să aibă o greutate şi cuvintele noastre şi dorinţa noastră de a continua să avem evenimente şi meciuri de neuitat acolo, mai ales, acum, când Simona Halep e numărul 1 mondial, când băieţii, Horia şi Florin, au adus o medalie olimpică de argint, e o eră superbă a tenisului românesc şi ar fi păcat să nu avem şansa de a juca acolo unde Ţiriac şi Năstase au jucat înainte finală de Cupa Davis şi au adus atâtea bucurii prin jocul de tenis, prin sport”, a declarat Pavel.
Evident, cel mai mult a argumentat decizia Ion Țiriac. Unul dintre inițiatorii acestei lupte cu cei de la BNR pentru recuperarea Arenelor, omul de afaceri a spus: “Actele pleacă acum la cele trei ministere. Numai după 30 de zile, după răspuns, putem să intrăm cu ele în justiţie. Rezolvarea scurtă ar fi ca Guvernul să dea o hotărâre şi în zece zile a luat baza. Noi nu solicităm o hotărâre de Guvern, noi solicităm o rezolvare, dar aşa este legea, nu mă pot duce într-o instanţă fără a fi atenţionat înainte”, a declarat el.
Omul de afaceri a recunoscut că dacă Arenele nu ar mai aparține de BNR, atunci ar putea investi printr-o Fundație în acest loc din centrul Bucureștiului. ”Într-o ţară mai avansată, eu aş fi fost primul care să mă duc şi să spun, domnilor, fundaţia Ţiriac o ia, cu fundaţia tenisului. Gata, cât este, hai să vedem cine investeşte, cât și ce. Având proprietatea asta, în mijlocul Bucureştiului, aproape de metrou, e perfect pentru o academie de tenis. Banii există, există şi la Guvern, există şi la Burxelles, mulţi, mulţi de tot, dar să ştim cum să-i luăm şi să nu ne bage în ochi de ce i-am luat sau să-i dăm înapoi. Baza asta ar trebui să devină un diamant în mijlocul Bucureştiului. Se poate. Cineva poate să investească. Nu ştiu cine a făcut legea aia cu cinci la sută din bugetul local obligaţi să-i bage în sport, să-i dea Dumnezeu sănătate. Dar mai trebuie şi executată, că până acum nu am văzut un patinoar, un bazin, niciun club de tenis, nimic încă.”
Ion Ţiriac a povestit și un moment petrecut imediat după Revoluție, în care a salvat, practic, această bază. “În 1990, eu, personal, am fost pe aceste arene, în momentul în care o comisie ITF a venit să vadă dacă se poate juca Cupa Davis în aprilie. Erau nişte lăstărişuri mari cât casa, nişte şobolănei aproape cât pisicile şi aşa mai departe. Dar mai era un iz de ordine şi disciplină. Exista pe vremea un trust Carpaţi. Eu am trimis comisia acasă şi i-am spus să vină în două luni. În şase săptămâni, trustul de construcţii Carpaţi a făcut din această bază un bibelou, inclusiv terenul central. Au venit ăştia să verifice şi ziceau că sunt pe altă planetă sau în altă lume. Nu am făcut public, dar lucrul ăsta l-am plătit eu, puteam să-mi permit, a costat vreo 3-400.000 de dolari. Nu găsesc actele la Carpaţi, că nu mai există. Dar cu siguranță se pot descoperi ceva cecuri pe la bancă. Nu Banca Naţională a început să investească”, a povestit Țiriac.
Ion Țiriac a dezvăluit și suma pentru care BNR a intrat în posesia bazei sportive Progresul, citind din anexa protocolului încheiat în 1991 între MTS și BNR. ”Banca Naţională se obligă să achite suma de 51.435,3 lei> Pe vremea aia leul era mult mai tare ca dolarul. Suma asta reprezintă undeva la 200 şi ceva de mii de dolari. Deci cu 200 şi ceva de mii de dolari oamenii ăştia au cumpărat 17 hectare, cu terenul de fotbal, cu terenurile de tenis, cu construcţii, cu tot. Când astăzi te bagă la puşcărie pentru o damigeană de ţuică, nimeni nu se uită la treaba asta. Cum este posibilă treaba asta? Şi începe să fie interesant. În 1991, Banca Naţională are pretenţia că a cumpărat în mijlocul Bucureştiului un club cu un teren de fotbal, 12-13 terenuri de tenis, centralul de tenis, pe care Ceauşescu l-a făcut în şapte zile pentru domnul Năstase şi pentru noi, pentru Cupa Davis, şi tot ce este împrejur pentru faimoasa sumă de 51.000 de lei sau două sute şi ceva de mii de dolari”, a explicat Ion Ţiriac.
