SUNTETI AICI
ACASA > Romani > TERENUL FANILOR – Retrospectiva lui Florin. Episodul 1: Sorana Cirstea locul 27, lidera tenismenelor noastre

TERENUL FANILOR – Retrospectiva lui Florin. Episodul 1: Sorana Cirstea locul 27, lidera tenismenelor noastre


Sorana Cirstea la Beijing

Terenul fanilor revine în actualitate. Locul unde materialele sunt asigurate de voi, cititorii acestui site, este alimentat cu o doză derioasă de materiale, după cum veți vedea în zilele următoare. O să încep cu Florin Ghidirmic, cel care, în stilu-i deja consacrat, de fin cunoscător al fenomenului, și-a propus să facă o analiză retrospectivă a celor mai importante personaje sau întâmplări din tensul românesc. Normal, am început cu Sorana Cîrstea, cea mai bine clasată jucătoare româncă a momentului și cea care are cele mai mari șanse de a sparge bariera Top 20.

Până la finalul anului vor urma toate celelate nume mari ale tenisului feminin și masculin. Vă reamintesc, dacă doriți să scrieți despre jucătorii voștri preferați, despre amintirile voastre legate de un punct, un meci sau un turneu, despre propriile experiențe de tenismeni, despre orice este legat de tenis sau chiar de sport în general, această rubrică vă stă la dispoziție. Tot ce trebuie să faceți este să trimiteți textele voastre fie pe adresa de mail contact@doartenis.ro fie pe mesaj privat pe fagina de Facebook a site-ului, www.facebook.com/doartenis

“Ca sa nu fie titlul prea lung m-am rezervat la a va arata ca Sorana este cea mai bine clasata dintre fetele noastre, dar n-am spus ca ea a ratat nenumarate posibilitati de a se afla macar cu 10 locuri mai sus! Mi-a fost drag sa spun nu de mult ca “berbecutul” s-a facut mare si acum cred ca stie intreg circuitul ca ea este o forta, de care trebuie sa tina seama oricine. Revin si spun ca daca Sorana nu ar fi pierdut niste meciuri pe care in mod normal le avea la indemana se clasa cu siguranta in top 20, dar la anii ei timpul nu-i pierdut.De fapt intre ea si rusoaica Ekaterina Makarova care se afla pe locul 20 sunt mai putin de 300 de puncte.

Am citit niste afirmatii de ale ei in diferite ocazii cand s-a intalnit cu presa si pot spune ca este mult mai stapana pe ea dar si pe mijloacele de exprimare sportiva. De aceea contez pe o abordare mai echilibrata a meciurilor sale, cu forcing cand se impune, cu temperare atunci cand poate surprinde si cu siguranta cu mai mult succes.

Intrebata fiind de cele mai frumoase amintiri din acest an, Sorana a spus ca zilele de vacanta de la Milano si Londra i-au placut cel mai mult. Raspunzand astfel, cred ca a vrut sa spuna ca daca ar fi castigat vreun turneu, cu siguranta ca si-ar fi amintit despre el. Pe Sorana parea sa nu o intereseze locul sau la un final de an si cel mai important lucru este sa fie fericita! Subscriu, dar acum cred ca fericirea vine si din tenis, chiar daca si din relatiile interumane, cele de prietenie, ca de exemplu cea cu sarboaica Ana Ivanovic cu care a petrecut vacanta de final de an. Daca este atat de legata de Ana ar trebui sa-si faca program comun si sa joace si dublu pentru ca in mod sigur ar avea mare succes. Atunci cand spunea ca cel mai periculos defect ar fi cel de automultumire si de aceea doreste sa faca foarte bine doar ceea ce stie.

Sorana Cirstea la Australian Open, turul 1

Sorana a afirmat ca accepta criticile si asta inseamna ca stie ca poate fi criticata pentru ceea ce face sau va face… Asta sa insemne firea boema pe care sustine ca o stapaneste? Aparentele o cam contrazic, dar poate ca afiseaza acea stapanire de sine sora cu logica si realitatea rece si dura, iar pe teren este foarte agresiva… Daca stau sa ma gandesc chiar si seamana cu Ana si la joc si la stilul personal, care si ea pare mai mult boema decat calculata…

Dar cum se impaca firea boema cu trasul cu pusca, cu saritul cu parasuta sau cu dorinta de a lua parte la un safari?!, activitati deosebit de … extreme? Un lucru este clar: Soarana este o personalitate foarte complexa si doar asa s-ar explica jocul sau atat de imprevizibil de la un meci la altul, de la zi la zi.

Sorana recomanda tinerilor sa se dedice total si foarte disciplinat obiectivului de a deveni “cineva”, indiferent de ramura sportiva.
Acum, ca am analizat-o pe Sorana atat de “profund”, in speranta ca nu se va supara pe mine ca mi-am exprimat pareri personale, sa vedem cum s-a desfasurat anul Soranei.

La Auckland a pierdut primul meci in fata Flaviei Pennetta dar face un meci foarte bun si asta se vede la Hobart unde face doua victorii dar pierde la Kerber cand o avea in mana pe nemtoaica. La Australian Open produce o mare surpriza in primul tur cand o bate pe Sam Stosur in fata publicului sau si mai castiga la Urszula Radwanska dar se accidenteaza in meciul din turul 3, si pierde la Sara Errani. Sorana se reface si la Pattaya ajunge in semifinala unde pierde la Maria Kirilenko dupa ce a castigat 3 meciuri inclusiv in fata Zvonarevei care s-a retras. La Doha pierde la Stosur care se revanseaza , apoi rateaza la Monterrey unde avea un culoar foarte bun dar pierde la tanara Babos. La Indian Wells pierde la Radwanska iar la Miami pierde la Watson dupa ce conducea detasat in setul decisiv.

Sezonul de zgura incepe la Barcelona unde castiga de 3 ori si joaca semifinala cu Cibulkova dar este invinsa. Dupa doua contraperformante la Stuttgart si Estoril castiga cu Marion Bartoli la Madrid dar pierde culoarul favorabil care s-a ivit pierzand la Anabel Medina. La Roma se descurca excelent si castiga la Jelena Jankovic si Sofia Arvidsson dar pierde la Kvitova intr-un meci echilibrat. La Paris pierde la Na Li, dar la Wimbledon reuseste surpriza si isi ia revansa in fata chinezoaicei, obligandu-ma sa remarc atunci ca iarba nu-i ca zgura…

Sorana Cirstea la US Open

Circuitul se muta pe hardul american in asteptarea marelui slam de la Flushing si Sorana castiga in fata Cibulkovei dar pierde la Serena. La Montreal pierde la Karatancheva la scor? si la Cinci acorda revansa lui Na Li, iar la Dallas o acorda si Jelenei Jankovic. La openul american Sorana trece de o favorita chiar in primul tur, nemtoaica Sabine Lisicki dar nu preia culoarul favorabil si pierde surprinzator la Tatishvili!

Finalul de an nu a fost grozav si nu aduna puncte la Guangzhou, Tokyo, Beijing, Linz sau Luxemburg decat ca ii arata croatei Petra Martic cine este mai buna, luandu-si revansa la Luxemburg dupa infrangerea de la Linz.

Putem foarte usor sa remarcam de cate ori Sorana nu a profitat de tablourile favorabile ei si a scapat zeci sau chiar sute de puncte din mana

La multi ani Sorana! Anul nou sa fie presarat de victorii si sa fii sanatoasa! Sa incepi cu dreptul la Auckland, si sa auzim doar vesti foarte bune.

13 thoughts on “TERENUL FANILOR – Retrospectiva lui Florin. Episodul 1: Sorana Cirstea locul 27, lidera tenismenelor noastre

  1. buna, florin,
    sa ma risc si sa iti dau o replica, desi s-ar putea sa incepi iar sa intre in amanunte, iar eu vreau pur si simplu sa imi spun parerea:
    sincer mie imi place sorana, mi-a placut de cand am inceput sa o urmaresc, are tot ce ii trebuie unei campioane, mai mari sau mai mici, are stil, are atitudine, “nu scrie pe ea ca e romanca”, are lovituri, imi place, dar….niciodata nu am putut sa imi explic – si aici poate ma ajuti tu, ca vad ca esti un foarte bun cunoscator al caracterului jucatorului de tenis – de ce fetele noastre, chiar si baietii dupa ce obtin o victorie rasunatoare, de o vezi pe toate site-urile de stiri, urla presa si media toata, suntem toti in delir, vine o infrangere dezamagitoare, o infrangere la care nu s-ar astepta nimeni, de ce trebuie sa intervina mereu acea automultumire, acea blazare, de ce nu poate confirma victoria prin rezultate buna si in tururile urmatoare?
    asta nu imi place la nimeni, nu doar la sorana, mie imi place constanta, am spus mereu ca daca as schimba ceva la modul de intocmire al clasamentelor sau la modul de acordare al premiilor eu as pune accentul pe constanta
    de data asta as vrea sa imi si raspunzi nu cum ai facut data trecuta cand ti-am spus ca te astept cu replica si mi-ai dat o mare plasa

  2. Multe lucruri aparente :
    1. Din august 2011 pana la 30.04.2012, la rand 34 saptamani, in sus si pe loc dar nu in jos ranking ( #94 ==> #40). Recordul este A.Radwanska : din aug.2011 pana la JO 2012 ~~ 50 de saptamani #17 ==> #2.
    2. Top 20 putea fi usor : optimi la Monterrey, meciul la Miami (Watson) si US OPEN (Tatishvili si meciul urmator Minellla – Tatishvili)
    3. Din cate stiu, Sorana a realizat peste 3 meciuri castigatoare intr-un turneu wta – doar la Tashkent si Roland Garros 2009 !! Pai daca e asa castiga 16 turnee cu trei meciuri castigate – sigur locul 15 ( ex. 4 gs a 280 pct. etc.. ). Problema este : pregatirea fizica si mentala.

  3. “am spus mereu ca daca as schimba ceva la modul de intocmire al clasamentelor sau la modul de acordare al premiilor eu as pune accentul pe constanta”, pai de ce a fost Caroline Wozniacki lidera mondiala timp de 2 ani fara sa castige vreun Grand Slam ? 🙂 nu pentru ca a fost cea mai constanta jucatoare ? De ce Serena nu este (inca) numarul 1 mondial ? pentru ca joaca prea putine turnee, nu participa constant la turnee 🙂 iar referitor la victoriile surprinzatoare si infrangerile…dezamagitoare, automultumire, blazare…e o chestie temporara, (aici ma refer la sportivi romani),majoritatea sunt foarte tineri si cred pun foarte muulta presiune pe ei, zicand in sinea lor, probabil “daca l-am batut pe X care era clasat foarte bine trebuie sa-l bat si pe Y ca e mult mai slab” + un amestec de automultumire duc la… infrangere. 🙂 [parerea mea]. Chiar daca avem parte de aceste infrangeri dezamagitoare, cred compenseaza destul de mult cu bucuria unei victorii impotriva unor jucatori de top (vezi Na Li, Stosur, Cibulkova, Wozniacki, Cilic, Bartoli chiar si setul castigat de Ungur impotriva lui Federer).

  4. Draga Andreea, iti doresc un Craciun vesel ! Am inceput cu un mic paratrasnet fiindca s-ar putea sa nu-ti placa ce vei citi!Am mai spus-o in public chiar si o repet , dar evident este doar un punct de vedere : romanii in special dar nu numai ei, fac un rezultat excelent, toti suntem in delir, mai ales jucatorul! Aici este marea greseala fiindca la noi delirul dureaza mai mult si marea victorie nu este complet “digerata” de unde si radacina viitorului esec!Cine a spus ca dupa o infrangere trebuie sa tragi invataminte a spus o minciuna fiindca un adevar spus pe jumatate sau chiar nerostit tot minciuna se chiama.Este chiar mai periculoasa , mai ales la varsta de 20-24 de ani.Adevarul gol golut este acela ca mai ales dupa o victorie trebuie sa-ti pui probleme si sa vezi de ce ai castigat.Le-am provocat pe fete si cred ca si pe Sorana sa vorbeasca , sa povesteasca meciul, sa discute ca la terapie despre ce a fost si usor-usor se va ajunge la adevar.Fie ca se va constata ca victoria nu a fost atat de mare fiindca adversara a jucat execrabil, fie ca tie ti-au iesit cateva puncte exact cand trebuia, fie ca prea ti-a intrat totul; si nu trebuie sa te imbeti cu apa rece fiindca dupa un somn mandru adica neodihnitor nu vei mai fi acelasi sau aceeasi.Sunt multe aspecte care trebuie scoase la lumina fiindca hazardul trebuie eliminat cat si contributia nefasta a adversarului la propria sa infrangere.Abea dupa ce tot acest puzzle misterios este terminat, poti trece la meciul urmator, altfel vei constata ca nu te mai recunosti si te bate Karatancheva sau pierzi de la 5 mingi de meci.Repet si conculzionez: : cand o victorie este deflatata de orice imputitati ea devine folositoare altfel este ca un drog consumat rapid si prea tarziu, din care te trezesti iesit din turneu.Ii mai spuneam Irinei Begui care a fost in stare sa piarda la Schiavone de la 6-1 in tiebreak-ul decisiv fiindca nu are caracter de Killer si nu era capabila sa o execute pe italianca , fiindca buna ei educatie nu-i permite sa loveasca decisiv un adversar ca si invins, mai ales daca este un nume mare.Francesca a executat-o cu prima minge de meci…Ce era de demonstrat.
    Draga mea, te-am pedepsit mai rau decat atunci cand spui ca ti-am tras o plasa? Ai citit pana la urma? Cine nu cunoaste tenisul asa ca mine( dupa 60 de ani de experienta) poate ca nu crede cat de necesara este autoterapia prin constientizare…
    Craciun fericit!

    1. of, doamne, 60 de ani doar de tenis?! pai cred ca nu prea este o lupta – nu e cuvantul cel mai potrivit – egala intre mine si tine, sau parca nici nu mai imi vine sa iti vorbesc la per tu, parca imi tot vine sa zic dvs, nu o spun in gluma, sunt ft serioasa
      in afara de asta, mi-am dat seama mult mai demult, de la primul articol scris aici ca trebuie sa ai legaturi foarte stranse cu tenisul, ca sa faci acele analize atat de detaliate, se cunoaste de la distanta ca esti angrenat in fenomen si nu de ieri de azi, ci ca asta este preocuparea ta zilnica, nu ca mine care fac asta din pasiune pentru tenis, insa….vrea sa subliniez inca o data, pasiunea mea pentru tenis este mult mai mare decat siguranta analizelor tale, eu sunt mai implicata subiectiv, tu esti implicat obiectiv,poate nu stiu in ce ani a castigat franta cupa davis, sau rusia, sau de cate ori a castigat spania, dar pot sa iti spun cat a plans federer la melbourne in 2006 sau 2009, sau cand a rupt ultima oara o racheta, sau cum a incercat murray sa vorbeasca la melbourne in 2010 si nu a reusit, sau cum a simtit roger victoria cu del potro de la olimpiada de anul acesta etc
      sincer mi se pare ca eu sunt un mic copil, ba chiar si un fan ft ft ft mic in comparatie cu tine
      dar…..pt ca exista si un dar….eu tot raman la parerea ca acest site este un site al fanilor in general, nu neaparat al celor implicati efectiv in tenis si chiar daca multa lume o sa imi sara in cap ca nu sunt obiectiva eu tot opiniile mele cele de fan pasional o sa mi le expun, chiar daca uneori o sa zic ca nu il suport pe nadal, sau pe soderling sau berdich, asta e
      si avand in vedere ca sunt singura fata care comentez pe aici indraznesc sa cer putina clementa, de la voi, baietii
      iar la final vreau sa iti urez si eu tie si tuturor celor ce cititi si scrieti pe aici un craciun fericit cu multa sanatate alaturi de familie si cei dragi
      P.S. cum adica “am citit pana la urma?”! am citit imediat, tu nu ai mai raspuns desi am verificat sa vad daca raspunzi, de-asta am si zis ca mi-ai dat plasa! la varsta asta tot mai dai plasa fetelor?!urat! foarte urat!sper ca stii de gluma

  5. Inca putin si aceasta rubrica de comentarii devine un blog veritabil si asta nu e rau deloc.Tenisul este mai mult decat alergatura si indemanare , iti trebuie o concentrare perfecta dar trebuie sa intelegi si de ce o lovitura perfecta dar care trimite mingea un cm. afara nu se puncteaza si una care ciupeste linia poate fi …superba.Pana cand nu se intelege acest lucru vom continua sa vedem implicarea hazardului si asta pentru ca el cuprinde acea tusa de neprevazut, de risc, de “fie-ce-o fi” si lamentarea finala.Rar ai sa vezi pe Federer (chiar Berdich sau Soederling) ca loveste tusa fara asigurarea ca mingea poate prinde terenul, si de aceea el este cine este.Traznirea cu toata forta aduce in prim plan lipsa de control si asta porneste de la mental.In acest sens nu numai Sorana are de muncit ci si Sharapova…Dinamo_steaua are dreptate cand spune ca nu este permis sa pierzi ocaziile care apar fiindca se poate intampla ca saptamani la rand sa nu te mai intalnesti cu culoare deschise pana in tururile superioare, unde se puncteaza bine si se plateste si mai bine.Dar unii stiu acest lucru, altii dau cu piciorul sansei aparute, cu nonsalanta…

    1. O sa intervin si eu si, pe langa faptul ca salut din tot sufletul aceasta dezbatere care ne ajuta pe toti sa intelegem mai bine tenisul, o sa spun ca eu cred ca performanta fara un psiholog sportiv e imposibila in ziua de azi.
      Romanii sufera foarte mult din cauza asta. La noi, daca un sportiv merge la psiholog, trebuie sa o faca pe ascuns, pentru ca altfel, daca este prins de vreun paparazzi ca iese din cabinet, a doua zi se vede pe prima pagina in ziare ca are probleme cu capul. Eu cred ca de aceea e si fluctuatia asta a romanilor in turneele de tenis, dar si in sport in general. Amintiti-va prin ce trecem toti la meciurile handbal… Vorbeam cu Victor Ionita dupa victoria Soranei asupra lui Stosur anul trecut, la Australian Open. Daca va aduceti aminte, in turul 2 a avut un meci pe care singura si l-a facut foarte greu, cu o adversara infinit mai usoara. Iar Victor mi-a spus ca tot meciul a trebuit sa se lupte cu Sorana sa iasa din starea in care intrase. iar apoi mi-a explicat ca Sorana e tipul de jucatoare care, dupa ce elimina o favorita intra in pielea favoritei si are impresia ca toata lumea e cu ochii pe ea, are impresia ca toti asteapta de la ea sa ajunga sus, sus de tot. Iar lucrul asta o apasa si se simte in evolutia ei. Daca porneste cu sansa a doua atunci stie ca poate sa-si faca jocul. Daca se considera favorita, si stie ca pentru a respecta calculele hartiei trebuie sa bata, atunci totul devine mult mai complicat, pentru ca apare grija, apare teama de dezamagire. De aceea, cu un psiholog, totul s-ar rezolva mai usor. Sau s-ar ameliora aceasta stare…

      Aceasta conceptie gresita, a fricii de psiholog, pleaca de la antrenori, care cred ca pot face ei totul. Nu o data am auzit antrenori spunand: la ce ii trebuie psiholog, nu ma are pe mine? Eu o/il cunosc cel mai bine. Ceea ce e o prostie, daca imi dati voie sa spun asa. Asa ca eu astept momentul in care echipa unui jucator se va compune, pe langa antrenor si preparator, si dintr-un psiholog.

    2. “Daca tenis ar insemna un aliment, l-as manca de trei ori pe zi; daca ar fi o bautura, as deveni dependent de ea; daca ma scoli la miezul noptii si ma chemi la tenis, alerg imediat si incep sa joc, fara a pierde timpul cu incalzirea.

      Tenisul mi-a daruit mult in viata, asa ca tot ce se scrie in aceste pagini, reprezinta o datorie de onoare fata de acest minunat sport”

      GATA, M-AM EDIFICAT!
      Acum chiar ca s-a dus tot elanul meu de a scrie asa zise articole
      Ma simt atat de mica….nu pentru ca nu pot pretinde ca am atat experienta ca dvs, ci pentru ca imi dau seama cat de naiva trebuie sa fiu cateodata cu ideile si opiniile mele de fan dedicat
      Dar,
      Domnule Florin, jos palaria!

      Am cautat pe google, am dat search, destept google-ul asta, zau, gasesti orice, si am dat de paragraful de mai sus, si nu numai, acum realizez de ce mi-ati pus intrebarea aia care chiar m-a enervat, daca fac sau nu tenis, de parca tenisul ar trebui sa fie iubit doar de cei care il practica, ca si cum iti place elvis presley doar daca esti muzician sau iti place alain delon doar daca esti actor, am vazut pe nu stiu cate site-uri la comentarii cate unul care vine cu replica aia de am invatat-o pe dinafara: ” daca nu stii cutare sau cutare lucru inseamna ca habar n-ai ce inseamna tenis!”, acum inteleg pe deplin, chiar dc mai aveam o indoiala cat de mica, ca in perfecta cunostinta de cauza ati facut acele analize despre finala cupei davis, da, domnule Florin tot respectul pentru dvs, asta inseaamna ca de acum voi mai urmari si alte articole ale dvs nu doar pe acest site pentru ca ma gandesc eu ca am de invatat chiar daca nici eu nu sunt chiar o trufanda

      a, si inca ceva: sa va traiasca nepoteii si sa va bucurati de ei

  6. “explicat ca Sorana e tipul de jucatoare care, dupa ce elimina o favorita intra in pielea favoritei si are impresia ca toata lumea e cu ochii pe ea, are impresia ca toti asteapta de la ea sa ajunga sus, sus de tot. Iar lucrul asta o apasa si se simte in evolutia ei. Daca porneste cu sansa a doua atunci stie ca poate sa-si faca jocul. Daca se considera favorita, si stie ca pentru a respecta calculele hartiei trebuie sa bata, atunci totul devine mult mai complicat, pentru ca apare grija, apare teama de dezamagire. ” exact asta se intampla! Pun(e) foarte multe presiune pe ea/ei si nu e o solutie! Sa speram ca odata cu trecerea timpului, maturizarea…dispare frica de dezamagire, teama si lipsa presiunii (foarte multe jucatoare si-au atins varful de forma abia dupa 25 de ani , ex. Stosur, Schiavonne, Na Li ), categoric asta nu inseamna ca trebuie sa astepti sa treci de 25 de ani si ai scapat de toate cele enumarate :)). Totul depinde de sportiv! Trebuie sa-si impuna sa lase totul atunci cand intra pe teren si doar sa joace tenis, cu multa relaxare [ poate mie, vazand lucrurile din exterior mi se par simple, poate ca nu e asa usor sa . ] 🙂

  7. Andreeeeea, unde esti?Toti avem nevoie de fete!Toti avem nevoie de fete tinere!Si nu doar dintre cele care joaca tenis…Dragoste ta, dragostea ta pentru fenomenul TENIS este mai mare si mai frumoasa decat a noastra a celor trecuti prin 3 finale de Davis Cup, dialoguri directe cu Ion sau Ilie, Darzu, Segarceanu, fratii Marcu, cu cei care am organizat competitii de Davis Cup, Balcaniada sau turnee pentru amatori, sau am arbitrat nenumarati campioni de ieri…Spontaneitatea voastra, curatenia sufleteasca si de ce nu adoratia unui jucator sau jucatoare duce la innobilarea vietii si a sportului.Ramai asa cum este Andreea, chiar si daca noi Bunicii stim multe dar poate nu stim mare lucru fata de modul de gandire de acum, de placerea afirmarii cu multa convingere a gandurilor si pasiunilor…La fel ca si Radu, tu Andreea sunteti sare si piperul unui blog, al spectatorilor de la BCR Open sau BRD trophy sau din afara, unde avem ocazia sa asistam la meciurile campionilor ! De-ai ramane asa!…

    1. da, imi doresc sa raman asa, desi unii numesc dragostea mea pentru tenis pasiune, altii o numesc nebunie (ai innebunit la cap, ce castigi tu daca castiga federer? sau ce pierzi tu cand pierde el?),eu o numesc simplu iubire pentru tenis de cand ma stiu,cu regretul mare ca nu am putut juca mai mult decat la perete (cine spune ca nu are regrete in viata e un ipocrit), iubire pentru roger de cand il stiu (desi o singura data l-am vazut de la vreo 20 metri la polivalenta la cupa davis dar imi ajunge pentru o viata), iubire pentru gestul acela atat de frumos si firesc cu care adversarii dau mana la fileu, desi poate unul din ei plange in suflet, imi place la nebunie anuntul arbitrului la inceputul meciului:”Ready?Play!”, imi place cand aud “game, set, match x sau y”,imi place gestul prin care unul din jucatori aplauda discret o lovitura extraordinara a adversarului chiar daca prin ea si-a procurat o minge de set sau de meci, imi plac, da, toate aceste nimicuri, am fost acum vreo 2 ani la bcr open la arenele bnr si tin minte ca juca victor nu mai stiu cu cine, un argentinian, iar langa mine la cateva scaune erau vreo 5 baieti care exclamau fericiti la fiecare minge reusita de argentinian,prima data am crezut ca sunt conationali de-ai lui, dar apoi i-am auzit vorbind in romaneste ca pariasera pe argentinian si isi doreau sa castige , pentru a nu pierde banii pariati si pt a castiga automat si ei.Atata scarba ca atunci cred ca nu am mai simtit niciodata, scarba este cuvantul cel mai potrivit, chiar dc suna urat, nu stiu de ce dar eu vad sportul asta atat de frumos incat nu il pot asocia cu pariurile, desi stiu ca sunt la moda si multa lume pariaza
      Ma rog m-am intins cam mult
      Toate cele bune

  8. Sa speram ca Sorana o sa faca un an foarte bun si sa intre in top 20 ,dupa un meci mare facut cu jucatoare bune in turul urmator cand joaca cu jucatoare mai slabe sa piarda cum face deobicei

Leave a Reply

Top