În Terenul Fanilor revine Damaris, care a scris un material despre cea care se află în spatele Regelui tenisului, Roger Federer. Un articol scris, atenție, de un fan declarat al lui Nadal.

Înainte de a vă lăsa să-l citiți, vă reamintesc adresa la care puteți trimite materialele pentru rubrica Terenul Fanilor, care este realizată exclusiv pe baza articolelor voastre: contact@doartenis.ro . Sau prin mesaj privat pe adresa de Facebook: www.facebook.com/doartenis

Există o expresie celebră: In spatele unui barbat de succes sta o femeie puternica! Acesta se potriveşte foarte bine celor mai buni patru jucători din lume (deşi Rafa este pe 5 acum, pentru mine este în top 4). Jelena, Mirka, Kim şi Xisca sunt femeile care în ultimii ani au fost alături de Nole, Roger, Andy şi Rafa. Dar între acestea patru se remarcă Mirka Federer, fostă Vavrinecs, care este alături de Roger de 12 ani şi jumătate.

Mirka Varinecs s-a născut în 1978 la Bojnie, în partea slovacă a Ceholsovaciei, părinţii ei stabilindu-se în Elveţia, în Kreuzlingen, în 1980. Mirka provine dintr-o familie de sportivi, tatăl său fiind fost aruncător de suliţă iar mama sa, Drahomira, având un magazin de bijuterii. În 1987, la vârsta de 9 ani, Mirka s-a mutat împreună cu familia în apropiere de Filderstadt, unde se desfăşura în acel moment un turneu WTA, la care participa şi Martina Navratilova. Navratilova i-a propus Mirkei să renunţe la balet, sport pe care îl practica, şi să încerce tenisul, aceasta considerând că fizicul o recomandă pentru acest sport.  La rugămintea Navratilovei, Jiri Granat avea să o antreneze în curând pe Mirka, care s-a dovedit a fi potrivită pentru tenis.

Primul său rezultat important a venit la vârsta de 15 ani, când a devenit campioană a Elveţiei la categoria 18 ani. Atunci ea declara: Tenisul este viaţa mea, dar este greu de lucrat cu mine pentru că uneori pot fi foarte încăpăţânată.

La vârsta de 17 ani Mirka se afla printre primele 300 de jucătoare ale lumii, dar o accidentare la câlcâi în 1996 a ţinut-o multe luni departe de tenis, alunecând în clasament peste 300 de locuri.

Datorită ambiţiei şi talentului său- şi al reverului său, considerat de unii cel mai bun din lume- Mirka a intrat în top 100 în anul 2000. Olimpiada de la Sydney avea să-i schimbe viaţa pentru totdeauna. După ce Martina Hingis şi Paty Schnyder au declarat forfait, elveţianca (primind între timp cetăţenia), a primit un wild card din partea organizatorilor. În primul său tur, ea a reuşit să îi ia doar două gameuri, viitoarei finaliste Elena Dementieva, în timp ce în turneul masculin Federer a înregistrat patru victorii consecutive, suferind apoi în finala mică una din cele mai grele înfrângeri din cariera sa, după cum el însuşi declară şi azi, la DiPasquale din Franţa, locul 61 în lume.

Însă, pe durata Jocurilor Olimpice, Mirka şi Roger au interacţionat mai mult decât o fac jucătorii de obicei în circuit, convieţuind în satul olimpic. La un moment dat, Mirka avea să declare: Nu ştiam că Roger este atât de amuzant. Interesant este că Federer declara înainte de Sydney: Dacă ar fi să aleg între tenis şi o prietenă, aş alege cu siguranţă tenis.

Astfel pe durata competiţiei, prietenia dintre cei doi s-a transformat într-o adevărată poveste de dragoste. Mirka a declarat de multe ori că nu a realizat iniţial că Roger era interesat în mod real de ea. Nu m-a sărutat până în ultima zi a Jocurilor Olimpice, admite Mirka în cartea autobiografică a soţului său.

După Sydney, drumurile lor s-au despărţit fiecare participând la turnee, presa având de aşteptat mult timp pentru a publica poveşti şi poze despre cuplul ideal. La un moment dat, după ce un ziar a încălcat dorinţele cuplului privind viaţa privată, Roger a declarat foarte supărat că: Nici eu, nici prietena mea nu dorim o asemenea expunere în presă , deoarece atunci nu ne-am mai putea concentra doar pe tenis.

Însă cariera de jucătoare a Mirkăi nu avea să mai dureze foarte mult. În 2001 a ajuns în turul 3 la US OPEN, pierzând la Henin, dar preţul a fost mare: ea accidentându-se din nou la picior. La 21 septembrie 2001, Mirka ajungea pe locul 76 în lume, cea mai bună clasare a sa în clasamentul WTA.  Accidentarea la ligamentul piciorului drept i-a oprit ascensiunea, forţând-o la o pauză de mai multe luni.

În ianuarie 2002, Mirka a participat împreună cu Roger la Hopman Cup, ei reuşind o victorie împotriva Argentinei.  Avea să fie una din ultimele sale victorii în tenis, ea retrăgându-se din tenis după turneul de la Budapesta, la doar 24 de ani.  Cariera sa cuprinde 202 victorii şi 159 de înfrângeri – incluzând aici şi turneele challenger- cu câştiguri de doar 260.832 de dolari.

Această încheiere abruptă şi prematură a carierei sale au deprimat-o pe  Mirka. Nu este uşor când faci toată viaţa ceea ce îţi place, să renunţi de pe o zi pe alta la acel lucru. Cea mai grea perioadă a fost când am stat 8 luni acasă şi nu puteam face nimic. Am avut mult timp pentru a mă gândi şi pentru a mă uita la tenis la TV. Roger a fost sprijinul meu cel mai important în acele momente. El mi-a dat tenisul din viaţa mea înapoi. Când el câştigă, e ca şi cum eu aş câştiga.

Din momentul retragerii sale Mirka l-a însoţit pe Roger la majoritatea turneelor din circuitul ATP, nu doar ca iubită dar şi ca manager. A fost prezentă la toate momentele importante din cariera sa cu bune şi cu rele. Pe 2 iulie 2002, Roger îl învingea pe Sampras la Wimbledon, The Times scriind pe prima pagină: Ziua în care totul s-a schimbat la Wimbledon. Un an mai târziu venea primul succes de Mare Slem pentru Federer, tot la Wimbledon, succes privit din loja sa şi de Mirka alături de Peter Lundgren, antrenorul de atunci al lui Federer.

Printre momentele cele mai grele în care Mirka a fost alături de Roger a fost august 2002, dată la care căpitanul de Cupă Davis al Elveţiei, Peter Carter a decedat într-un accident de circulaţie în Africa de Sud, loc recomandat de Roger. Elveţianul a fost şocat de moartea prietenului său, purtând banderolă neagră în timpul turneului de la Toronto şi renunţând la celelalte turnee din USA, pentru a putea asista la funeralii, prima înmormântare la care Roger a participat.

Un alt moment greu, dar în viaţa de jucător, a fost înfrângerea din 2008 de la Wimbledon în faţa rivalului său Rafael Nadal. Însă, şi atunci Mirka a fost  alături de el.

Anul 2009 avea să reprezinte pentru cei doi încununarea vieţii de familie. Pe 11 aprilie 2009, Mirka şi Roger s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii restrânse la Basel, iar pe 23 iulie s-au  născut gemenele celor doi Myla Rose şi. Charlene Riva. La cei aproape 4 ani ai lor, cele două gemene îşi însoţesc tatăl la aproape turneele din circuit alături de mama lor.

Mirka Federer este un adevărat model pentru orice soţie de sportiv. Fizic, nu este prototipul de prietenă sau soţie căutat de sportivii de azi cu formele perfecte şi pe post de încă un „trofeu” adăugat la colecţie. Nu îi place să apară în tabloide zi de zi, apare rar la petrecerile jucătorilor şi este o familistă convinsă.

Recunosc că în 2003 când am văzut-o prima dată la TV şi în presă mi se părea o femeie înfumurată care îi va influenţa negativ cariera lui Federer; şi nu eram singura. Dar relaţia lor a supravieţuit timpului, într-o perioadă în care sportivii îşi schimbă iubitele de pe o zi pe alta. Mirka a dovedit că în cariera unui sportiv este nevoie de echilibru între viaţa de familie şi cea sportivă. Roger a declarat de multe ori că Mirka este cea care conduce în familie, şi că nu ştie ce ar face fără ajutorul ei. Nu este deloc uşor să fii soţie de jucător de tenis, să lipseşti 80 % din an de acasă, să stai permanent în hoteluri şi să asişti non-stop la meciuri. Chiar dacă Mirka pare uneori plictisită în timpul meciurilor, poate doar oboseala îşi spune cuvântul. Cu siguranţă faptul că şi ea a fost sportivă, cunoscând sacrificiile de zi de zi ale unui sportiv  a fost benefic relaţiei lor. Dacă era un fotomdel în plus, care dorea doar faimă de pe urma partenerului nu ar fi rezistat indiferent de cât de bună era situaţia financiară a lui Federer.

Atitudinea ei din meciul cu Murray de la Australian Open spune totul: şi-a susţinut soţul până în ultimul game trecând de la o stare la alta iar dacă mulţi au criticat-o pentru că nu a permis acelei camere să o filmeze toate reacţiile de pe durata meciului, eu o înţeleg şi o susţin. Fiecare are dreptul să se manifeste cum doreşte şi să aleagă dacă lasă sau nu pe alţii să ia parte la acest lucru.

Astfel se demonstrează încă o dată că în viaţa de sportiv trebuie să existe un echilibru între carieră şi familie, pentru că doar acesta aduce rezultate pe termen lung. Ar fi fost cariera lui Roger la fel de strălucitoare fără Mirka lângă el? Acest lucru nu îl vom ştii niciodată…