În Terenul Fanilor, Marcu Czentye revine cu un text inspirat de superba calificare în finala Jocurilor Olimpice obținută de Florin Mergea și Horia Tecău. Vă invit să-l citiți, pentru că merită.

Refuzul de a renunța poate fi înfricoșător de solid în cazul unor persoane. Abilitatea de a spune „nu!” confortului se găsește din ce în ce mai dificil în zilele noastre, dar încă atrage milioane de oameni care știu să aprecieze această capacitate. În plină desfășurare a Jocurilor Olimpice, principala competiție sportivă din istoria umanității, Florin Mergea și Horia Tecău au urcat pe culmi noi ale succesului. E o creastă a unui munte ce a fost traversat de mulți tenismeni până acum, dar niciunul de naționalitate română. Până acum, în 2016, la Rio. Pentru că Florin și Horia au fost dispuși la sacrificiu și la efort cu dinții strânși.

Evident, nu mă refer numai la sacrificiile larg cunoscute în cercurile sportivilor de performanță. Când spun sacrificiu, am în vedere și dorința inumană a doi tenismeni de a se zbate pentru o medalie adusă unei țări care, franc și trist, nu a sprijinit formarea lui Florin, Horia și a multor alți sportivi asemenea lor.

„Suntem rezultatul propriei munci,” spunea Florin Mergea în urmă cu o lună, într-o conferință de presă desfășurată la Cluj-Napoca, în cadrul meciului de Cupa Davis, cu Spania. Datorită eforturilor incredibile depuse de Florin și Horia, tenisul românesc face cunoștință cu sentimentul unei finale olimpice, în premieră. Iar noi nu putem decât să ne bucurăm!

În semifinale, Florin Mergea și Horia Tecău nu au ezitat în fața americanilor Steve Johnson și Jack Sock. Identic sfertului de finală, românii au început cu break, anulând rapid încrederea din ochii adversarilor. A face break din start pe serviciul lui Johnson nu e la îndemâna oricui, dar trebuie să ne amintim că nu mai vorbim despre o echipă de dublu obișnuită. Florin Mergea și Horia Tecău nu mai sunt doi tenismeni specializați pe proba de dublu, ci sunt, pur și simplu, maeștri ai acestui joc. Vice-campioni sau campioni olimpici, au demonstrat în aceste zile că jocul de dublu nu mai ține secrete față de ei.

Semifinala împotriva americanilor a părut un meci ce trebuia câștigat neapărat în două seturi. Serviciile americanilor și jocul lor la fileu nu avea cum să fie suficient pentru o finală olimpică, întrucât în cealaltă jumătate a terenului se afla o echipă autentică de dublu, compusă din doi jucători complementari ca stil și temperament.

Servind din nou impecabil și implacabil, Florin și Horia au bifat un meci enorm pe partea de serviciu. Ușurința cu care și-au apropiat game-urile pe serviciu n-a lăsat loc de emoții negative românilor de acasă, fapt care dovedește clasa și mentalitatea exemplare pe care cei doi le au.

Desigur, mentalitatea și valoarea sunt conturate estetic în aceste zile de o formă uimitoare. Horia izbutește retururi de invidiat până și pentru Rafael Nadal, iar Florin face din forehandul său în cross scurt o lovitură ce stă să devină marcă înregistrată. O lovitură urcată la un nivel greu de atins, până și pentru Marc Lopez, un jucător care își concentrează jocul în jurul forehandului său.

63 75 în fața a doi serveri colosali este un scor care arată că Florin și Horia nu au nevoie de mult pentru a câștiga un meci. Câte un break pe set a fost suficient, fiind păstrat cu hotărâre mulțumită unor serve fabuloase.

În finală, Florin Mergea și Horia Tecău pleacă drept mari favoriți, în opinia mea. Marc Lopez și Rafael Nadal nu se bazează pe servicii extraordinare, iar relațiile lor de joc sunt la un nivel mai scăzut decât cel pe care românii l-au atins cu ocazia acestei Olimpiade. Cu toate acestea, Marc și Rafa sunt absolut imuni la efort, pot să lobeze eficient din orice colț al terenului, iar jocul la fileu îi trădează rareori. Totuși sunt calități care pot fi regăsite și în echipa noastră, care are în plus multe alte puncte forte.

În speranța că aceste puncte forte vor fi vizibile pe întreaga durată a finalei olimpice, țin să reamintesc că Marc Lopez nu are amintiri plăcute în fața lui Florin și Horia. Cu mai puțin de o lună în urmă, a pierdut în fața lor, după cinci seturi, alături de Feliciano Lopez, în Cupa Davis. Acum, joacă împreună cu un campion incontestabil al tenisului, Rafael Nadal, totodată un tenismen care poate fi puternic debusolat de serviciile lui Horia și retururile lui Florin.

Aurul este foarte aproape. Grație „propriei munci” pe care Florin și Horia au depus-o și prin care au oferit din nou motive de mândrie tuturor iubitorilor tenisului din România…